Cat de des scrii pe blog
Am o problemă când vine vorba să scriu pe blog. De fapt, sunt mai multe probleme, dar toate duc la același lucru: scriu extrem de rar pe aici.
Unora le este foarte ușor să scrie despre absolut orice și chiar să pară că se pricep la lucrurile despre care vorbesc. Mie mi-este greu să vorbesc pe lângă subiect – și, uneori, să vorbesc despre ceva la care mă pricep -, ceea ce mă duce la o altă problemă: mi-e un pic greu să-mi expun părerile. Pot scrie foarte ușor când este vorba să inventez ceva, dar mă încurc când trebuie să vorbesc despre un subiect dat. Mi-e frică să nu scriu vreo tâmpenie. Cu alte cuvinte, mi-e frică de ridicol. In cel mai rău caz, stau și mă gândesc prea mult ca apoi să nu mai acționez în niciun fel.
Așa că vin și cer ajutorul persoanelor care scriu des – și bine – pe blogurile proprii: cum reușiți să lăsați temerile deoparte și să scrieți exact ce vreți, oricând vă doriți?
posted: 10 February 9
under: Personal
Mă gândesc că eu îs singura cititoare a blogului (lucru parţial adevărat :))) şi scriu pe măsura acestui lucru. Şi NU! nu e egoism deloc.
Eu nu sunt cine ştie ce “blogger”. În plus, cred că sunt persoana care se teme cel mai mult de ridicol pe care o cunosc… Însă cu scrisul pe blog mă înţeleg şi îmi face plăcere să scriu. Pornesc de la premisa că atâta timp cât e vorba de opiniile MELE, postate pe blogul MEU, pot fi cât de ridicolă se poate. Recunosc, am avut parte de prieteni grozavi, care mi-au mărturisit că le place ce-mi iese. Aşa am prins curaj. Sunt perioade când scriu foarte rar, altele când scriu mai des. Nu trăiesc din asta, aşa că… timpul dedicat e limitat. Şi nu e niciodată vreo constrângere în a scrie.
Cât despre “expertiză”… sunt expertă în ceea ce discut, atâta timp cât sunt lucruri în care cred. Pot fi contrazisă oricând, atâta vreme cât lucrul acesta se face pe un ton civilizat. Mă supără uneori criticile, dar învăţ multe din ele. Şi e reconfortant gândul că oricine nu gustă ce scriu poate trece, evident, mai departe.
Până la urmă, e mai simplu decât pare: pot părea caraghioasă chiar acum, în momentul ăsta, când dau sfaturi despre blogging :)) Şi totuşi: nu eu decid dacă e nevoie de vorbele astea. E decizia celui care le citeşte.
Uite ca nu iti pui numai tie restrictie la a scrie pe blogul tau dar imi pui si mie.
Daca nu scriu des si nu scriu nici bine dar totusi vreau sa-ti raspund ce fac? 
Vroiam sa-ti marturisesc ca si eu am aceeasi problema, poate totusi nu la acelasi nivel ca tine.
Spre exemplu, mie mi-este clar despre ce as vrea sa scriu pe blog. Sunt cateva subiecte mari si late insa nu pot intotdeauna sa scriu… pur si simplu nu stimt nevoia si stiu ca daca m-as forta sa scriu ar iesi ceva care ar putea da in ridicol asa cum spui tu.
Legat de frica de a scrie o tampenie despre care vorbeai, eu cred ca trebuie sa-ti pui o intrebare simpla “cred lucrurile pe care le scriu aici?”. Daca raspunsul este “Da, cred” atunci este suficient. Fiecare are dreptul la o parere. Daca duci mai departe gandul cu “dar poate totusi nu am dreptate, poate totusi nu am facut suficient research” normal ca nu mai faci nimic. Pana la urma de aceea exista formular de comentariu la orice articol … ca lumea sa te sustina sau sa te contrazica, sa comenteze.
So, sfatul meu este scrie-ti toate articolele care iti vin in minte. Daca nu ai curajul sa le publici pe toate, alege unul pe saptamana ca un exercitiu de curaj. Publica-l. Vezi reactiile.
E pacat sa tii in tine cand poti exprima atat de multe prin ce scrii.
scriu in primul rand si mai ales pentru mine. in momentul cand scrii pentru public/aplauze/bani, te curvesti si te pierzi [evident, vorbesc despre blogurile personale aici].
Scrie despre ceea ce stii, scrie despre ceea ce faci, scrie despre ceea ce iti pasa si despre ce te deranjeaza.
Parerea mea este ca iti vine greu sa scrii atunci cand vezi o foaie alba, virtuala, in fata ochilor. Ai subiectul dat, dar te inhiba faptul ca nu stii cu ce sa incepi si mai ales unde sa termini.
Blogul ar trebui sa reprezinte niste ganduri (fie ele chiar si aruncate la “misto”). Gandesti liber atat timp cat te consideri un om liber din punct de vedere cognitiv. Free your mind, cum se mai spune
Take care.
Salut!
Ce sa zic…stii si tu ca nu am cine stie ce blog si nici nu sunt vreun expert in blogging (daca exista asa ceva…;)). Totusi, sunt de acord cu unele persoane de aici si ma regasesc si in temerile tale si in sfaturile lor. As avea doar de obiectat fata de ce a spus Guus in legatura cu scrisul pentru public (cand se refera la bani/aplauze are dreptate), pentru ca trebuie sa iei in considerare si cei care ar citi ce scrii, d-aia este un blog public. Ca altfel e ca si cand ai publica regulat un ziar dar nu l-ai vinde de frica ridicolului. Cine stie, poate ce scrii tu poate ajuta pe cineva…bineinteles ,zic asta pt. ca te cunosc si stiu ca nu ai scrie sau posta cine stie ce gogomanii mai mari ca tine (sau ai scrie dar mai putin…;P just joking).
OK…acum sa ma apuc si eu sa dau sfaturi…
In privinta acestei timiditati speciale, tin sa iti spun ca e foarte simplu de procedat atat impotriva fricii de ridicol cat si impotriva fricii de regret ca nu vei scrie: publici articolul si daca nu place/iti place, pur si simplu il stergi/modifici. Desigur, trebuie sa faci asta in timp util,altfel va trebui sa recurgi la erate.:D (glumesc).
Si marii scriitori au avut problema asta. De exemplu, Marin Preda, in perioadele lui bune de scris, scria…3 pagini pe zi la un roman. Deci…
Sper sa iti rezolvi problema si sa iti filtrezi bine articolele, apeland chiar la exercitiul de curaj propus de Irulan.
Mache love,not var…;)
@Iulia, ai spus niste vorbe frumoase si le-am notat. Si eu am prieteni care m-au sustinut. M-au sustinut ei mai mult decat m-am sustinut eu. Si, desigur, tot ei au avut mai multa incredere in ceea ce pot face decat am avut eu incredere. La fel ca tine, nu traiesc din blogging si scriu mai rar datorita timpului limitat. Pot spune ca traiesc din scris, dar nu din blogging. Avem inca un lucru in comun: apreciez criticile daca vin pe un ton civilizat si sunt spuse intr-un mod constructiv.
@Irina, poate m-am exprimat gresit in articol si am stabilit niste limite gresite. Ma bucur ca ai comentat, mai ales ca putem discuta si “offline” pe tema asta. La fel ca tine, nu scriu fortat. Ma gandesc ca as putea scrie ceva si intr-un mod fortat, dar as scrie complet anapoda. Multumesc de sfaturi! Voi scrie cateva, le tin in draft si caut sa public cat de des pot. Desigur, in limita timpului disponibil.
@Guus: Si eu scriu in primul rand pentru mine, dar ma bucur atunci cand stiu ca lucrurile pe care le-am scris sunt de folos si altora. in momentul in care iti faci public un blog, automat scrii si pentru altii, nu doar pt tine. (idee sustinuta si de Ovidiu, din cate vad)
@Incasha, la mine e teama de parerile altora si apoi de foaia goala. Foaia goala o pot umple oricand cu ceva, dar ma gandesc apoi: lucrurile puse pe foaia asta au vreo valoare? Ajuta cu ceva?
- Cu Oana si cu Ioan am discutat mai detaliat in afara blogului, asa ca nu voi mai adauga aceleasi pareri aici. Sper sa nu se supere.
@Ovidiu, nu ma compar cu marii scriitori, dar e bine de stiut ca se intampla si la case mai mari. :)) Daca nu imi place un articol si il sterg, dar poate fi apreciat de altii (chiar daca eu il consider prost), ce se intampla?
Imi plac foarte mult comentariile voastre. E ceva tare fain in fiecare din ele. Fiecare din ele mi-a adus ceva nou. Multumesc frumos!
In ultimul timp nici eu nu mai scriu atat des pe cat mi-am planuit pe propriul blog. Timpul e de vina, ce sa-i facem… si bloggingul inca nu-ti da de mancare (cel putin mie) :D.
Blogging-ul nu trebuie sa iti asigure mancarea, cel putin nu putem vorbi inca de asta. Dar iti poate ajuta viata destul de mult.
Hmm, nu sunt nici eu mare expert in blogging, si eu ma regasesc in ce ai scris tu mai sus. Insa nu dau inapoi orice ar fii. Am si eu un blog, destinat celor care vor sa scrie, de fapt celor care vor sa devina scriitori de proza ori poezie. In fine… ma gandeam ca poate daca ai intra sa arunci vre-un ochi la mine pe blog… cine stie … am si anumite teorii si lectii pe acolo.
Acum la final si un mic sfat:
Poti scrie orice oricand oriunde, doar trebuie sa scrii … stii vorba aia “Pofta vine mancand” asa si aici scrie pur si simplu despre orice, nu trebuie sa-ti fie frica…exprima-te liber. Pana la urma sunt parerile si opiniile tale..tie ar trebui sa-ti placa cum a iesit.
Numai bine si spor la scris.