So I asked for help through the almighty Google. I found this wiki page, this forum thread and this help page. The help page is the hardest to understand. It looks like it was written by geeks for geeks. It seems that the open source community hasn’t yet learned a valuable lesson: not everyone has your experience when it comes to configuring servers, writing bash scripts or whatever.

Comunitatile open source folosesc un sistem de organizare ce pare iesit din comun la prima vedere, dar este de fapt foarte natural. La prima vedere, ati putea spune ca in open source se aplica un stil de comunicare si dezvoltare socialist, dar sunteti foarte departe de adevar. Open Source promoveaza libertatea de exprimare si impartirea de idei si proiecte, lasand posibilitatea oricui de a folosi, de a da mai departe si a modifica un proiect.

As putea lua ca exemplu unul din cele mai dezvoltate proiecte open source existente la momentul actual: Ubuntu. Ubuntu este un sistem de operare bazat pe kernelul Linux si o alta distributie Linux mult mai veche in domeniu, Debian Linux. Canonical a dezvoltat Ubuntu avand la baza ideea de “umanitate”. Canonical, in frunte cu Mark Shuttleworth, au reusit sa isi creeze o imagine de companie prietenoasa, pastrandu-si sistemul de operare gratuit si incurajand utilizatorii sa dea mai departe acest sistem de operare. Pe site-ul ubuntu.com se pot “comanda” CD-uri ce sunt trimise peste tot in lume, pe gratis.

Fac legatura cu Ubuntu si Canonical pentru ca au reusit sa creeze o comunitate ce se dezvolta in continuu in jurul acestei distributii Linux, totul bazat pe un sistem meritocratic. Cel mai bun exemplu este probabil Ubuntu Forums, unde utilizatorii sunt recompensati pentru mesajele postate. Unul din cei mai cunoscuti utilizatori este “Artificial Intelligence”, inscris pe forum de acum patru ani, cu peste 9000 de mesaje postate. In momentul de fata face parte din staff-ul Ubuntu Forums, dupa o contributie destul de indelungata.

Desi meritocratia a fost “inventata” la sfarsitul anilor ’50 de catre Michael Young cu un sens peiorativ, putem observa ca acest sistem este folositor societatii – online sau offline – , datorita faptului ca aduce in fata pe cei mai inteligenti si productivi dintr-un anumit grup. Acest sistem da nastere unor persoane (despre care am putea spune ca si-au format un brand personal) in care comunitatea are incredere. Din pacate, cel mai mare dezavantaj al meritocratiei se datoreaza timpului indelungat necesar pentru a “culege roadele” muncii proprii. Pe langa asta, meritocratia mai poate duce la unele lucruri neplacute, si imprastierea dezvoltatorilor/utilizatorilor/etc. care nu au suficiente resurse sa ii depaseasca pe cei ce se afla pe o treapta mai sus decat ei.

Dar daca s-ar incerca o remodelare a acestui sistem de organizare?

Poate ca ar fi cazul ca dezvoltatorii open source sa creeze proiecte diferite de modelul “scratch for your own itch” (sau “developers for developers”), software creat cu scopul de a ajuta doar pe creatorul sau sa faca anumite lucruri. In momentul in care si-ar alege o categorie de utilizatori si s-ar concentra doar pe acea categorie, calitatea software-ului ar creste semnificativ. S-ar putea ca unii programatori sa invoce lipsa de bani pentru calitatea scazuta a organizarii, marketingului sau designului unui proiect. Nu banii sunt o problema, pentru ca vedem companii ca Microsoft sau Apple lovindu-se de obstacole. Totusi, aceste companii reusesc sa treaca de ele, datorita faptului ca isi asuma riscuri, si reusesc sa isi defineasca foarte bine publicul tinta. Havoc Pennington, co-fondatorul Mugshot, spunea la un moment dat pe un mailing list, desktop-devel-list, ca proiectele open source – si in special GNOME, la care participa activ – sa isi stabileasca un set de intrebari in momentul in care se lanseaza:

1. Pentru cine va fi acest software?
2. De ce acei utilizatori si-ar dori sa foloseasca acest software si cum ii ajuta sa faca ceea ce au nevoie/isi doresc sa faca prin el?

Havoc Pennington considera ca nu este de ajuns sa oferi ceva doar atragator din punct de vedere cosmetic si incerca sa arate ca totul se afla la radacina proiectului, anume la ce ar trebui sa faca un program. Datorita ideilor sale, Pennington a reusit sa creeze Mugshot, un serviciu foarte atragator si functional, ce ajuta utilizatorii sa fie la curent cu ce se intampla pe alte site-uri unde sunt inscrisi ei si prietenii lor (Youtube, Twitter, iTunes, Last.fm, Flickr, feed-uri RSS si multe altele).